luni, 16 iulie 2012

BAC-ul s-a terminat, incep turele


BAC-ul s-a terminat, asa ca... am inceput iarasi sa ies cu bicicleta.
Ieri, 15 iulie 2012 am primit un telefon de la Ovidiu, sa iesim la o tura. Traseul deja il stabilise el, asa ca, tot ce trebuia sa facem era sa ne intalnim.

In jurul orei 16:30 am inceput sa imi fac rucsacul, pentru ca, fara el nu pot sa plec nicaieri. Fara scule, nu pot iesi cu bicicleta. Risc sa raman in pana. Iar, pe vremea asta, fara apa, cu siguranta nu rezisti. Sa nu mai zicem de "energie" - adica ciocolata...
Si toate astea, numai intr-un rucsac pot incapea...

La ora 17:00 am pornit de acasa, dupa ce am umflat rotile, si am sters bicicleta de praf. Pentru ca de un an... s-a pus praful... si s-a pus mult ... :)

Asa ca, am pornit spre Gherla, pe traseul Mănăstirea-Salatiu-Petreşti- Mintiu Gherlii, iar la jumatatea traseului trebuia sa ma intalnesc cu Ovidiu.

Dupa primii kilometri parcursi, mi-am dat seama ca atrenamentul l-am pierdut. Bineinteles, nu in totalitate... dar, am obosit cam repede. Asa ca, am pedalat incet spre Gherla...

M-am intalnit cu Ovidiu, in satul Petreşti, am stat putin la o vorba, un pic de odihna, apoi am cerut de la o casa, apa rece de la fantana, pentru ca apa s-a terminat cam repede, si intr-un final am pornit la drum.

In jurul orei 19:00 am ajuns la Gherla, unde am facut o mica oprire la un prieten. In primul rand pentru  alimentare cu apa, iar in al 2-lea rand, la o  mica poveste, pentru ca nu ne-am mai intalnit de mult timp.

Ne-am continuat tura pe drumul de centura al Gherlii ( sau drumul roman - drumul pe care romanii mergeau spre castrul de la Căşeiu, sau mina de sare de la Dej  ) dupa care am virat stanga, pe dealurile Buneştiului.

Dealurile Buneştiului sunt cam abrupte, asa ca am urcat destul de greu pe ele. Foarte important de precizat, ca dealurile sunt alcatuite in mare parte din lut. Deci, neciclabile in timpul sau dupa ploaie.

Urcand, pe dealuri, am dat de un gard electric, care ne-a dat putine batai de cap. O miscare gresita, si 42 de volti trec prin noi... sau o atingere cu bicicleta, si prin bicicleta... 42 de volti trec prin noi... cam tot una :)

Dar, dupa multe incercari, sperieturi si mult stres, ne-am dat seama, ca nu era pornit curentul prin gard :)

Ne-am continuat drumul urcand  incet, incet ( ~7 km/h ) pe dealurile Buneştiului. Apoi, dupa o ora, am ajuns in varf, de unde am admirat panorama orasului Gherla, si panorama satului Buneşti. Apoi am facut cateva poze, si ne-am indreptat repejor spre casa, pentru ca era ora 20:00 si incepea sa se insereze.

Ne-am despartit in satul Buneşti, de unde eu am luat-o spre Dej, iar Ovidiu spre Gherla.

De data asta, m-am intors pe drumul principal, Buneşti-Nima-Dej, pentru ca pe traseul lung, ma apuca seara.
Inapoi spre Dej, a fost putin cam greu, pentru ca vantul imi batea din fata. Am pedalat constant cu 20 km/h.

Intr-un final, am ajuns cu bine acasa... fara probleme.

Pot sa spun, ca acesta este primul traseu, cartat AUTOMAT cu ajutorul GPS-ului, datorita aplicatiei Runkepeer, pentru smartphone. Cu ajutorul aplicatiei, se poate urmari, viteza , viteza constanta,  diferenta de altitudine, timpul, caloriile consumate, grafice, si multe altele. CLICK AICI pentru vizualizarea traseului prin GPS.